Mirose a scortisoara…

         Privesc in departare … trupul meu tanjeste dupa un fulg de zapada,dar insa vremea imi joaca feste.Stand pe bordura in fata careia candva se auzeau sunetele ragusite ale unei viori pierdute, privesc spre cer asteptand cu nerabdare ca Piticul ce ma vegheaza ziua si noaptea sa imi trimita un nor de zapada…insa nimic. 

      O raza de lumina tulburata imi intra in ochi facandu-ma sa inchid pentru o clipa pleoapele. Simt cum un miros de scortisoara imi mangaie suptil nasucul.Incerc sa stranut dar mirosul ramane.”Dimineata lui Craciunu`…” se aud in departare voci care parca ma chema. 

     Oare a venit Craciunul?

     Refuz sa deschid ochii… mirosul acela specific ma imbata cu ficare secunda care trecea. Simteam bratul protector al fulgilor de zapada. Trenuie sa fie iarna …Trebuie! Incep sa cant …si cant …Insa ceva ciudata se plimba pe obrazul meu. Deschid ochii si soarele imi invadeaza trupul… Era o simpla buburuza care a zburat odata cu visul meu… iar eu realizez ca deocamdata mai este toamna…

      Inca … miroase a scortisoara… insa nu atat de puternic … E sfarsit de octombrie si ma bucur de tomna…

25/10/2009 | Categories: Pitici | Tags: CRACIUN, lumina, SCORTISOARA | 3 Comentarii »